Posted tagged ‘Gagauzia’

Cele 4 provocări ale bașcanului Irina Vlah

martie 23, 2015

gagauzia_Victoria Irinei Vlah la alegerile pentru funcția de bașcan constituie un act care nu a suprins pe nimeni, nici în autonomie și nici în țară. Explicația este extrem de simplă – ajutorul excesiv din partea socialiștilor și a Rusiei. Probabil, unicul merit personal pe care îl are Irina Vlah e că a intrat în cursa electorală drept „dezertoare” a PCRM, dar acceptând ajutorul și patronajul politic al socialiștilor a reușit să se convertească în unul din cele mai populare personaje politice din autonomie, fiind „binecuvântată” direct de Moscova. 

Succesul Irinei Vlah poate fi tradus și interpretat în felul următor: (mai mult…)

„Referendumul” din Găgăuzia – între eroare și oportunitate!

februarie 3, 2014

gagauzia_„Referendumurile” găgăuze din 2 februarie au devenit peste noapte principalul subiect pe agenda națională. Peste noapte, guvernanții au realizat că de fapt găgăuzii au opinii distincte și că legile nu-i pot împiedica să-și promoveze punctul de vedere. Foarte multe voci au început să critice „referandumurile (traducere din turcă!)” cu precădere după derularea acestora. Atât în presă, cât și în rețelele de socializare, valuri de nemulțumire au condamnat gestul neprietenos al autorităților autonomiei. Dar acest lucru nu este o noutate pentru Republica Moldova, unde este mai simplu, mai comod, să reacționezi la anumite lucruri decât să le previi. Cel puțin această impresie se crează dacă ne referim la cazul din Găgăuzia.

Plebiscitul este deja un fapt împlinit și ireparabil, chiar dacă autoritățile încearcă să neutralizeze efectele acestuia. Orice persecuție, cât de legitimă și legală nu ar fi, va favoriza pe cei de la Comrat și alte forțe pro-ruse din alte colțuri ale țării. Trebuie să recunoaștem că evenimentele de pe 2 februarie sunt rezultatul subaprecierii abilității autorităților găgăuze de a se mobiliza. Prea mult timp a fost ignorat faptul că găgăuzii vor ceva mai mult decât autonomie. (mai mult…)

Despre referendumul din Găgăuzia sau cum „Autorităţile găgăuze încearcă să convingă că opţiunea ideală este proiectul geopolitic rusesc…“

ianuarie 30, 2014

Publicat pe Courrier International

Găgăuzia organizează un referendum, considerat ilegal de Chişinău, în cadrul căruia populaţia acestei

Imagine

 

regiuni autonome de pe teritoriul Moldovei, aproximativ 162 000 de locuitori, este îndemnată să se pronunţe asupra apartenenţei geopolitice a regiunii: pro Uniunea Europeană sau pro Uniunea Euroasiatică?

Interviu cu analistul politic Dionis Cenuşă (Moldova), expert asociat la Ex

pert-Grup, realizat de Iulia Badea-Guéritée.

 Iulia BG : Găgăuzia se pregăteşte de referendum. De referendurmuri. Iar UE descoperă acum, în ceasul al 12-lea, că lucrurile sunt, î
n Moldova, cu  mult mai complicate decât se credea. Ce se întâmplă de fapt si ce albină a înţepat acum, din senin, Găgăuzia?

Dionis Cenuşă: Referendumurile pe care autorităţile găgăuze intenţionează să le desfăşoare [duminică, 2 februarie, referitor la adeziunea la Uniunea euroasiatică a lui Vladimir Putin, şi un al doilea, care nu este încă stabilit, privind revenirea la statutul din 1990 al Găgăuziei, de Republică independentă) nu sunt deloc întâmplătoare. Consider că iniţiativele de la Comrat sunt condiţionate parţial de evenimentele din aprilie 2009 [revoluţia Twitter, care a dus la venirea la putere a unei coalitii pro-europene] , care au dus la divizări între cetăţeni pe principii politice, dar şi geopolitice. Odată cu înlăturarea de la putere, comuniştii au iniţiat campanii de discreditare a guvernării pro-europene. În consecinţă, a fost prejudiciată imaginea integrării europene, considerată până în prezent drept principalul atu electoral al partidelor pro-europene. Astfel, în timp ce guvernarea a pedalat pe aprofundarea relaţiilor cu UE, PCRM (partidul comunist) şi alte partide pro-ruseşti au pus bazele unei agende publice paralele, cu accentul pe relaţiile cu Rusia.

Chiar dacă agenda “euroasiatică” promovată de comunişti nu poate fi materializată,  aceasta deligitimează puterea centrală în teritoriu. Totodată, aceasta pune în lumină negativă Acordul de Asociere, văzut ca cea mai mare realizare a guvernării pro-europene. Pe de altă parte, desfăşurarea referendumurilor face parte din calculele electorale ale forţelor politice tradiţional populare în Găgăuzia. Or, comuniştii şi alte forţe cu viziuni pro-ruseşti încearcă să capitalizeze în urma referendumului „pro-Uniunea Vamală”, folosindu-l pentru organizarea unei lovituri de imagine a a conducerii. În altă ordine de idei, referendumurile date corespund cu interesele unor factori externi. Deşi autorităţile ruse nu susţin direct plebiscitele, Rusia este vizată în mod nemijlocit. Or, unul din referendumuri presupune consultarea populaţiei autonomiei în privinţa orientării externe a Republicii Moldova. Iar autorităţile găgăuze încearcă deja acum să convingă populaţia că opţiunea ideală este Uniunea Vamală – un proiect geopolitic rusesc.

Pare ciudat că „trezirea” găgăuzilor are loc într-o perioadă pre-electorală pentru Chişinău, într-un an în care Moldova se pregăteşte să semneze un acord european esenţial pentru viitorul ei. Este „un coup monté”, cum spun francezii?

Cu certitudine, dacă referendumul ar fi fost organizat după semnarea şi ratificarea Acordului, atunci şi-ar fi pierdut semnificaţia. De aceea, autorii iniţiativei sunt interesaţi să-l aibă până la semnarea Acordului cu UE, preconizată pentru anul curent. Aceasta coincide şi cu perioada electorală, care sporeşte şi mai mult interesul faţă de acest plebiscit printre forţele ce simpatizează Rusia, fie vor să folosească votul “pro-Uniunea Vamală” pentru a înfrânge actuala guvernare. În orice caz, principalul câştigător al acestui „mini-concurs de frumuseţe geopolitică” ar putea deveni Rusia, iar UE va fi cel mai degrabă surclasată. În timpul vizitei recente în Găgăuzia, comisarul Stefan Füle, Extindere şi politica de vecinătate, a încercat să se socializeze şi să se apropie de liderii autonomiei. Dar acest exerciţiu este insuficient pentru a convinge autorităţile găgăuze să renunţe la referendum. Cu toate acestea, interacţiunea oficialilor UE cu Comratul trebuie continuată pentru a minimiza efectele unor plebiscite eventuale. Însă activităţile delegaţiei UE în teritoriu nu trebuie în nici un caz să se substituie autorităţilor centrale, responsabile de comunicarea cu cetăţenii privind avantajele şi costurile integrării europene. De fapt, situaţia creată în Găgăuzia este parţial generată şi de absenţa unor canale de comunicare cu publicul din teritoriu. În condiţiile unui vid informaţional, acesta se alimentează din miturile anti-europene, promovate puternic de forţele care îmbrăţişează valorile Unii Vamale.

Ce pârghii are Chişinăul pentru a ieşi din această situaţie complicată? Care este, pe de altă parte, sentimentul moldovenilor faţă de Găgăuzia, mai ales în comparaţie cu cealaltă regiune separatistă…Transnistria? (mai mult…)

După Letonia, poate fi Moldova locul unui referendum privind limba rusă?

februarie 19, 2012

Publicat de Revista Internaţională ACUM, tradus şi publicat de ENEWS

Referendumul din Letonia privind acordarea limbii ruse statutul de limbă de stat a picat testul, dar a trezit polemici legate de încercarea rușilor de a-și revizui pozițiile în statele europene. Doar 22,5% din participanții la plebiscit s-au pronunțat în favoarea redimensionării locului pe care îl ocupă limba rusă în societatea letonă, contra au votat 77,22%. Opozanții celebrează victoria asupra limbii ruse, dar mai degrabă vorbim despre cîștigarea unei lupte, și nicidecum a războiului lingvistic, lansat la începutul anilor ’90 împotriva rușilor. În Moldova lucrurile au o altă orânduire, și puțini se găndesc cu adevărat la conferirea acestui statut pentru limba rusă, nici măcar grupurile vorbitoare de rusă.

Letonia în fața rușilor integrați, dar redeșteptați

Realitatea etnico-politică nu a putut fi remodelată nici după 22 de ani de la declararea independenței Letoniei și nici peste 8 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană. Or, rușii trec printr-un proces de redeșteptare, pe care autoritățile letone nu sunt în stare să-l obstrucționeze, deși, au încercat începând cu anii 90. Mai mult decât ceea ce s-a făcut nu este posibil, deoarece se va autosesiza Bruxellul sau va exercita presiuni Rusia. Or, în prezent, rușii nevorbitori de letonă sunt excluși din viața politică, având statutul de “necetățeni” și interdicția de a vota și a participa la referendumuri. Dintr-o populație de 2,1 milioane, 319 mii de persoane se încadrează în categoria supusă unei discriminări oficializate admise de UE și condamnată permanent la Moscova. (mai mult…)


%d blogeri au apreciat: