Discuția Merkel-Putin despre Ucraina și cum Rusia o face pe surdul

globalpost.com

Este cunoscut de toți faptul că Rusia deține propriul adevăr, bazat pe interesele țării și mai puțin pe realități, și nu pe ceea ce se întâmplă în timp real, aici și acum. Adică, adevărul Rusiei acceptă doar ceea ce corespunde planurilor sale ce includ menținerea influenței în zonele sale de interes, subminarea suveranității acelor țări manifestă rezistență contra planurilor Moscovei.

Deci, vorbind despre adevăr și modul cum Rusia și-l închipuie voi aduce un exemplu foarte recent care se referă la conversația telefonică dintre președintele rus, V. Putin și cancelarul german, A. Merkel despre Ucraina. În acest fel va fi simplu de ilustrat cum situația din Ucraina este văzută prin prisma rusească, mai bine spus a regimului lui Putin și cum același lucru este interpretat de Germania. Concluziile sunt mai degrabă retorice, de aceea, voi puncta ideile principale.

Aici este comunicatul de presă de pe pagina oficială a Kremlinului:

Pe scurt despre „noua” criză politică din Ucraina. Cum afectează acest lucru Republica Moldova?

Interesante mișcări se prefigurează pe scena politică ucraineană. Astfel, Coaliția pro-Europeană din legislativul ucrainean s-a destrămat, fapt ce la determinat pe Iațeniuk să demisioneze.Or, cel din urmă nu dorește crearea unei alte coaliții cu susținerea comuniștilor sau a celor din Partidul Regiunilor, iar fără o coaliție în Radă este imposibil desfășurarea unui act de guvernare integru și eficient.

Așadar, Ucraina se află la un pas de o nouă criză politică, după ce nu mult timp în urmă a reușit să-și aleagă un președinte nou. Dar  putem vorbi despre o criză politică apărută din senin? Sau, totuși, este vorba de criză politică mai degrabă controlată. Pentru unii acest lucru s-ar echivala cu înscenarea acestei „crize”, dar mai multe indicii ne arată că situația politică din Ucraina este dirijabilă. Deși țara este sub lovitura directă a Rusiei, cu amenințări la adresa securității naționale (integritatea teritorială, suveranitatea și chiar independența țării, dar și din perspectiva sectorială, în special fiind vorba despre restricțiile la importurile ucrainene pe piața rusească).

De ce ar fi o criză dirijabilă?

UE prevede condiționalități, Rusia – nu?! (lecții pentru Moldova)

sursa: globalequality.wordpress.com

Exemplul Ucrainei este unul elocvent dacă intenționăm să ilustrăm natura influenței exercitate de UE și de către Rusia. De această dată discutăm despre principiul „condiționalității”.

Pentru a semna Acordul de Asociere cu UE, autoritățile ucrainene urmau să implementeze o serie de reforme (cu privire la legislația electorală, justiție etc.), precum și să soluționeze „cazul lui Timoșenko”. Aceste condiții, în special „dosarul Timoșenko”, erau esențiale pentru a putea convinge partea europeană să semneze Acordul.

Până la intrarea în vigoare a prevederilor acordului (perioada ratificării), dar și după aceasta, autoritățile de la Kiev trebuiau să desfășoare reforme economice, spre exemplu, pentru a-și armoniza standardele de producție la cele aplicate în UE. În rezultat, economia ucraineană ar fi devenit mai competitivă, dar și cu acces nelimitat pe piața comunitară (în special după sfârșitul perioadei de tranziție de până la 10 ani, specificată în Acord).

Asemenea reforme implică mereu o serie de constrângeri. Acestea pot fi determinate de lipsa unei linearități a voinței politice sau de inconsecvența agendei naționale de reforme, cauzate de conjunctura politică internă și de intereselor private ale guvernanților și grupurilor de interes (de exemplu, oligarhii) din preajma lor.

Aspectele invocate au jucat un rol crucial în

Ianukovici și târguiala cu Moscova

Amânarea semnării Acordului de Asociere cu UE pentru o perioada nedeterminată a reprezentat începutul izolării președintelui ucrainean Victor Ianukovici de Occident (atât de UE, cât și de SUA), instituțiile financiare internaționale (ex: FMI), precum și de o parte semnificativă a cetățenilor ucraineni. Cu toate acestea, anturajul neprietenos în relația cu Vestul a creat condițiile necesare pentru resuscitarea dialogului cu Moscova, aflat până acum în comă.

Posibilitatea aderării la Uniunea Vamală nu este deocamdată privită drept un obiectiv imediat al lui Ianukovici. Dar, această opțiune nu trebuie și nici nu poate fi exclusă din următoarele motive:

UE felicită Ucraina cu prilejul zilei independenței, dar face apel și la Rusia

google.com

Ucraina își celebrează independența într-un context geopolitic complicat. Relații dificile cu Rusia sunt combinate cu un dialog condiționat cu partenerii europeni. Astfel, vice-președintele Comisiei Europene și responsabila de politica externă a UE, Catherine Ashton cu, nu a ezitat să reamintească Ucrainei temele pentru acasă, chiar și în mesajul de felicitare prilejuit de Ziua Independenței. Europenii vor de la Kiev realizarea unor obiective clare, dintre care câteva trebuie să aducă rezultate deja în perioada de înaintea summit-ului de la Vilnius:

1. Legislația electorală – importantă în contextul alegerilor prezidențiale din 2015 (și ar fi preferabil ca acest subiect să fie ajustat până la momentul semnării și ratificării Acordului de Asociere);

2. Realizarea agendei europene – un element central în dialogul Ucraina-UE, care este foarte complex și nu poate fi finalizat până la summitul de la Vilnius, dar o dinamică pozitivă trebuie oricum demonstrată de către ucraineni;

3. Justiția selectivă – un domeniu foarte sensibil, care se referă în special la reprimarea oponenților politici, și numai după aceasta la reforma justiției per ansamblu. Aici, în atenția europenilor se menține cazul lui Timoșenko. Potrivit unor experți, doar eliberarea acesteia (sub motivul transportării în Germania pentru efectuarea unui tratament medical) va permite semnarea Acordului de Asociere. Deși, în UE există un grup de state care vor un Acord cu Ucraina, chiar și fără îndeplinirea acestei condiții. Prin urmare, cazul Timoșenko nu este decisiv pentru soarta Acordului de Asociere, iar în situația presiunilor economice exercitate de Rusia, balanța poate înclina în favoarea semnării acordului.

Mesajul lui Ashton este foarte sugestiv în legătură cu factorul rusesc, văzut ca unul ce poate descuraja ZLSAC (zona de liber schimb aprofundat și comprehensiv). Se conturează o situația când pentru a salva proiectul unei ZLSAC cu Ucraina, UE va convinge statele membre să dea lumină verde pentru semnarea Acordului.

Deși, Ashton evită să numească Rusia, o referință clară se desprinde din declarația de mai jos. În mod vădit, partea europeană transmite un mesaj către cetățenii ucraineni cu viziuni pro-ruse, dar și către autoritățile ruse. Astfel, Ashton reiterează că Acordul de Asociere este inofensiv și nu este îndreptat împotriva unor alte părți terțe. Bineînțeles, referință nu vizează exclusiv Rusia, și poate fi extinsă asupra altor state care au întreprins acțiuni determinate (in)direct de ZLSAC (precum Kazahstan sau Belarus, care împreună că Rusia formează Uniunea Vamală). Dar recenta deteriorare a relațiilor ruso-ucrainene în domeniul economic și comercial, arătă că cel mai degrabă declarația lui Ashton arată către Rusia, care și-a exprimat pe față atitudinea negativă față de procesul de constituire al ZLSAC. 

Kievul spre Est, Chişinăul spre Vest

Pentru AZI.MD

Schimbarea politică de la Kiev şi venirea „regionalilor” la putere, după 5 ani de guvernare „oranj”, a determinat în scurt timp restabilirea influenţei geopolitice a Rusiei în această ţară, sfâşiată de clivaje de ordin lingvistic, teritorial, istoric şi geopolitic.

Turnura radicală spre Est a fost predictibilă, dar nimeni nu a crezut că ea poate avea loc atât de rapid şi profund. Modelarea unui context juridico-politic de neutralizare şi discreditare a proceselor demarate de pe pista „revoluţiei oranj” au devenit un obiectiv asumat de echipa preşedintelui Ianukovici şi o misiune sprijinită făţiş de protectorii acestora de la Moscova.