Şantajul anti-european al liberalului Ghimpu

Foto: timpul.md

Partidul Liberal şi-a compromis definitiv imaginea liberală. Disocierea cu orice preţ de legea antidiscriminare şi noua ei variantă – „legea privind egalitatea de şanse” a confirmat caracterul profund conservativ şi rudimentar al acestei formaţiuni pretins liberale. Mihai Ghimpu a confirmat verbal că este la o distanţă de kilometri de principiile libertăţilor şi drepturilor fundamentale, atunci când l-a contrazis pe preşedintele Nicolae Timofti, care a abrogat legea privind castrarea pedofiliei[1]. Iniţiativa legislativă a liberalilor este considerată de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului drept un stimulent pentru tratament inuman, calificabil şi ca tortură [2]. Dar fără a ţine cont de opinia preşedintelui ex-judecător, Nicolae Timofti şi de îngrijorările ONG-urilor de profil, Ghimpu cere adoptarea unei legi, care va pune pe bandă rulantă nenumărate dosare la CEDO şi va discredita cursul pro-european al ţării.

Populismul eurosceptic cu care este înzestrat democratul Marian Lupu (Vezi articolulu: „Marian Lupu se înglodează în euroscepticism şi sfidează principiile UE”) degenerează până la populism anti-european în cazul liberalului Mihai Ghimpu, care consideră că reformele trebuie să aibă loc indiferent de condiţionalităţile UE sau FMI. În contrasens cu obiectivul de integrare europeană, ancorat la un proces neîntrerupt de adaptare la standardele şi criteriile fundamentale europene, percepute ca ceva aparte de drepturile omului, liberalii suprapun şi substituie angajamentele faţă de partenerii europeni cu propriile scheme de acumulare a simpatiilor populaţiei.

În corespundere cu valorile donatorului constant al ţării – UE, care prevede că legea antidiscriminare este esenţială pentru crearea unui mediu benefic pentru respectarea drepturilor omului, subvesrsiunea anti-europeană a liberalilor riscă să

Rusia va impune imigranţilor test de cunoaştere a limbii ruse. Ce vor face gastarbaiterii moldoveni?

Foto: reperverde.ro

Revenirea lui Vladimir Putin în fotoliul de preşedinte aduce surprize pentru imigranţi, care vor trebui să demonstreze cât de bine vorbesc rusa. Dacă aceştia vor pica testul, atunci cel mai probabil vor întâmpina dificultăţi la angajarea în câmpul muncii. Autorităţile ruse au venit cu asemenea iniţiativă pentru a încuraja integrarea imigranţilor, care numără circa 9 mln.de oameni, în societatea rusă multinaţională.

Examenul lingvistic obligatoriu este doar una din măsurile prevăzute în decretul semnat de Putin, după reînvestirea sa în funcţie, pentru a „garanta consensul interetnic” [1]. Se consideră că necunoaşterea limbii este una din cauzele care provoacă perturbări în interiorul populaţiei ruse foarte pestriţe. Însă pe lângă posedarea limbii, imigranţii vor trebuie să cunoască bazele legislaţiei ruse referitoare la muncitorii străini, precum şi istoria statului rus. Toate aceste cerinţe vor fi însă anulate pentru muncitorii înalt calificaţi.

Pe lângă faptul că testul de cunoaştere a limbii este obligatoriu, se va aplica şi o taxă de aproximativ 60 euro [2], similară cu cea percepută pentru testul la cetăţenie. Înainte ca Putin să emită decretul, autorităţile ruse susţineau că introducerea examenului lingvistic ar fi menită să protejeze pe imigranţi de escrocherie şi angajare ilegală la muncă.

Dar cunoaştem foarte bine că moldovenii cunosc rusa la un nivel acceptabil, fiind apreciaţi pentru această calitate în Rusia şi chiar în cadrul companiilor din România cu afaceri în Europa de Est. De aceea, nu criteriul lingvistic creează obstacole pentru moldoveni, ci lipsa unei protecţii juridice, necunoaşterea legislaţiei, corupţia în rândul instituţiilor ruse responsabile de gestionarea migraţiei în teren etc.

Dar examenul văzut drept inofensiv comportă şi anumite riscuri. Or, dacă examenul va fi complex şi va include probe în scris, atunci unii moldoveni ar putea să înfrunte dificultăţi, ca urmare a faptului că limba rusă treptat pierde teren în Republica Moldova, în special în rândul generaţiilor tinere.

Încă un semn de maturizare a diasporei moldoveneşti

Publica în REVISTA INTERNAŢIONALĂ „ACUM”

Maturizarea diasporei moldoveneşti devine un lucru incontestabil. Cristalizarea vocii moldovenilor din străinătate are ca punct de pornire plecarea comuniştilor de la putere, precedată de revolta tinerilor din 7 aprilie 2009 şi campaniile electorale din 2009 încoace. Anume nevoia de obţine o victorie în faţa comuniştilor a motivat forţele din cadrul actualei guvernări să apeleze la voturile emigranţilor moldoveni, naturalizaţi în special în Occident.

Odată antrenată în afacerile interne, diaspora îşi intensifică acţiunile pentru a instituţionaliza şi fortifica prezenţa sa în constelaţia factorilor de decizie de la Chişinău. Înfiinţarea unui Minister al Diasporei [1] este punctul culminant în traseul de afirmare a moldovenilor emigranţi. Aceştia merg mai departe decât şi-a planificat actuala guvernare, care în culise pusese în discuţie necesitatea înfiinţării unei Agenţii specializate. Cel mai probabil solicitarea emigranţilor nu va fi satisfăcută, dar va constitui un pretext pentru ca Alianţa să-şi justifice decizia în favoarea unei Agenţii sau Birou pentru afacerile emigranţilor. Piedica principală este însă lipsa unui compromis politic între PL şi PLDM, fiecare formaţiune dorindu-şi controlul asupra unei asemenea instituţii. Miza electorală, resursele administrative şi voturile moldovenilor din străinătate sunt punctele conflictuale care îndepărtează găsirea unei soluţii finale. De aceea, subiectul ar putea fi compromis de contradicţiile dintre Ghimpu şi Filat, ambii interesaţi în monopolizarea politică a electoratului din străinătate.

Legea anti-discriminare – testul adevărului pentru AIE-2

Capitolele dialogului privind regimul facilitat de vize se închid rând pe rând și toata atenția se concentrează asupra legii anti-discriminare, de care nu o singură dată s-au dezis liderii Alianței, ca dracul de tămâie. Campioni la dezaprobarea legii sunt democrații și liberalii, care au abandonat discursul public referitor la acest subiect, de teama că își vor prejudicia imaginea. Criza instituțională și nealegerea președintelui punea cu adevărat presiune asupra guvernării, atentă la orice mișcare deoarece înțelegeau că exista riscul unor anticipate, la care electoratul nu ar fi cruțat pe nimeni. Acum însă au intrat într-o fază de stabilitate, de aceea, pot folosi momentul propice pentru a declanșa reforme ireversibile. Dacă vor pierde această oportunitate pentru a demara procese irevocabile, atunci vor pierde așii puterii, cu care s-au obișnuit să fluture în timpul guvernării sale.

Legea anti-discriminare și biserica

Felicitari pentru Ghimpu! Filat alungat spre centru

Liderul liberalilor a capatat o vizibilitate maxima datorita clasamentului cu eroii anti-rusi din toata lumea, publicat de ziarul Moskovskie Novosti. Circa 70 mii de vizualizari si 8 mii de abonati in reteaua de Facebook are ziarul rus care a alcatuit un top al politicienilor straini care isi construiesc retorica folosind mesaje contra Rusiei.

Printre lideri ca McCaine (republican american), Kaczynski (fratele geaman al defunctului presedinte), se numara si lideri ai fostelor republici sovietice, traditional ostili, precum presedintele Georgiei, Saakasvili, si lideri ai Tarilor Baltice. Dar printre primii in clasamentul personajelor negative este mentionat Mihai Ghimpu, care a depus eforturi substantiale pentru a antagoniza relatiile cu Moscova. Doar Saakasvili l-a depasit pe Ghimpu vorbind despre replici taioase din partea Rusiei.

Voronin si dezamagirea lui Putin in comunisti in 2003 este incomparabila cu interimatul spinos al

Afacerea lui Godea: show politic sau semnal pentru alegeri anticipate?

Rămas în urma celorlalți, Mihai Godea vrea să iasă puțin din umbră, într-un moment crucial pentru depășirea crizei politice. Și cu cât tensiunea crește, iar alegerile din 16 martie sunt pline de variabile necunoscute, cu atât fostul liberal-democrat este tentat să exploateze momentul pentru a scoate la maxim foloase. Subestimat de nenumărate ori și apreciat drept „deputatul de buzunar” al Alianței pentru Integrare Europeană, Godea găsește un context propice pentru a se face vizibil.

Godea și showul politic

Ghimpu cel mai bun la manipulare. Ce fel de trădare?

Preluat de VOCEA BASARABIEI

Am constatat cu stupoare cât de activ manipulează liderul liberalilor cu opinia publică. Revin din nou la Mihai Ghimpu pentru că anume el încearcă să obţină cele mai multe foloase din criza politică curentă, fiind o opoziţie în cadrul coaliţiei de guvernare, pe lângă cea comunistă care există în legislativ.

Deşi, a acceptat să numească ziua alegerilor, Ghimpu a vorbit despre trădarea pusă la cale de celelalte forţe din AIE împotriva PL-ului. Dar ce trădare are în vedere el, atunci când acordul alianţei nu a fost respectat şi nici nu putea fi urmat întocmai, din cauza discrepanţelor şi conflictelor de interese naturale dintre PLDM şi PL sau PDM şi PLDM. Ce fel de trădare, când în cazul alegerii preşedintelui, democraţii nu vor mai putea obţine funcţia înaltă în stat, iar Lupu va rămâne veşnicul candidat la preşedinţia ţării. Inocularea mitului despre trădare vine, de fapt, să justifice handicapul de putere pe care liberalii l-au obţinut din start, ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare, care i-au şi clasat pe locul trei ulterior în AIE-2.  Adică, unicii vinovaţi pentru locul terţ pot fi consideraţi alegătorii, care au avut alte opţiuni electorale. Chiar dacă Mihai Ghimpu a exploatat la maxim funcţia de preşedinte interimar al ţării, anume el se face vinovat pentru ponderea mică în AIE-2 după ultimul scrutin.

Dar mitul trădării, cu care liderul liberalilor alimentează opinia publică confuză şi totodată obosită de perpetuata crizei cu alegerea preşedintelui este o ieşire din situaţie pentru PL. Apelând la aceasta, ei îşi permite să atribuie colegilor din AIE toată responsabilitatea pentru insuccesele ulterioare în actul de guvernare. Nu poate fi trădat nimeni din cadrul Alianţei, deoarece acordul de constituire este marcat de o serie de neajunsuri, care a şi a legitimat dezavantajarea unora faţă de ceilalţi.

Se confirmă, AIE este ostatica lui Mihai Ghimpu!

Publicat în Revista internaţională ACUM

Cum am menţionat în articolul Ghimpu renunţă la AIE?! şi în AIE – ostatica lui Ghimpu…, liberalii şantajează coaliţia de guvernare şi vor să se impună ca un partid central, unde ocupă locul trei. Problema gravă este că liderul PL îşi ascunde propriile ambiţii prin invocarea iluzoriilor cerinţe din partea electoratului său. Am vorbit din start despre şantaj politic din partea lui Ghimpu şi posibil mai puţin din partea celorlalţi colegi din partidul lui. Acum acesta se preface victimă a circumstanţelor pentru a atrage simpatia electoratului AIE, dezamăgit în PLDM sau PDM pentru legăturile cu ex-comunistul Igor Dodon. Vorbisem anterior despre rolul de opoziţie pe care îl vor juca liberalii în cadrul coaliţiei de guvernare, fapt confirmat periodic.

Ceea ce le reuşeşte liberalilor este să inducă în eroare opina publică, spunând că nu cunoaşte informaţii despre biografia Veronicăi Bacalu. Dar îmi permit să-i adresez o întrebare dlui Ghimpu şi liberalilor în general-  Ce partid este PL, dacă având informaţia publică despre Ababii şi Bacalu de câteva zile încoace, acesta nu este capabil să obţină date necesare pentru a face cunoştinţă cu fiecare din aceste candidaturi? De ce având un ambasador la Washington, Ghimpu nu a dorit să obţină detalii despre Bacalu? Care este raţionamentul să tărăgănezi cu alegerea candidaturii, când comuniştii protestează de uzurpare şi discreditează ţara şi conducerea pro-europeană, inclusiv pe liberali? 

Ghimpu renunţă la AIE?!

După ce a ţinut ostatică Alianţa timp îndelungat (Vezi articolul ” AIE – ostatica lui Ghimpu…”), se pare că liderul liberalilor a decis să se retragă de pe poziţiile fruntaşe, dar nu fără a pune anumite condiţii. Mihai Ghimpu vrea să se convingă că dintre toate scenariile posibile va rămâne în picioare anume acel care le convine. Din acest considerent, liderul PL cere numirea candidaturii pentru alegerile preşedintelui, deoarece stabilirea zilei alegerilor înainte de nominalizarea persoanei poate crea situaţii imprevizibile pentru liberali.

În primul rând, aceştia pot fi impuşi în termeni restrânşi să accepte o persoană total nepotrivită lor. Deşi, Ghimpu a lăsat să se înţeleagă că va accepta orice candidatură, nu este cert faptul că acesta se va ţine de cuvânt odată ce persoana vizată va contrasta puternic cu poziţia PL-ului. Oricine va veni la funcţia de preşedinte, acesta nu trebuie să enerveze liberalii prin viziuni, experienţă, dar în primul rând prin iniţiativele lansate.

De ce au renunţat liderii AIE la referendum?

Preluat de HotNews.md, ACUM TV

Toţi s-au aşteptat că cei din fruntea Alianţei vor ceda în final în faţa presiunii din interior, dar şi din afară. Se pare că triumviratul nu a rezistat în faţa gerului şi fricii de a nu aprofunda abisul dintre ei şi populaţie, precum şi în relaţia cu partenerii externi mai mult decât vitali. Cele trei partide au făcut abuz şi uz de metehnele legislaţiei, loialitatea Curţii Constituţionale, dar şi de indulgenţa europenilor preocupaţi de afacerilor lor domestice. Dar ceva în cele din urmă i-a forţat să reia procesul de alegere a preşedintelui, în corespundere cu propunerea socialiştilor, pe care îi dispreţuieşte şi totodată îi subestimează liderul liberalilor, Mihai Ghimpu. Totuşi, ce stă la baza refuzului de a supune Constituţia unui nou plebiscit: societatea civilă, socialiştii, comuniştii, partenerii externi, presiunea publică sau diverese combinaţii ale acestor factori?